I write to you from a far-off land

către Chris Marker

 mi-am pierdut ochelarii
şi aici toate stele au rămas fără nume
puţini oameni se mai îmbujorează la ceva
cu toţii aşteptăm să ne mutăm într-un sentiment nou
cât mai încăpător cu putinţă, care să cuprindă
atât de multe lucruri pe care am fi vrut să le spunem
dar n-am ştiut aşa că am preferat să ne prefacem că nu ştim să simţim
oamenii îşi dau tristeţea de la unul la celălalt
suflându-şi în ceafă
 
 aici alăptatul şi-a pierdut de mult statutul de metaforă
cei mai mulţi oameni râd la vederea normalităţii
ca la un muzeu de urşi polari

sunt nopţi în care nimic nu te linişteşte
nici măcar gândul la un ventilator care să cuprindă camera
într-o îmbrăţişare

găsesc o ultimă bucurie în a privi zăpada curgând uşor
peste maşinile lăsate în linie
parcă întinzându-şi coamele
să fie mângâiate