-

am visat că eram mică.
era foarte bine. aproape nu mă mai simţeam.
tot ce mă deranja era greutatea lumii.
ea apăsa pe mine, ca pe un buton îndesat bine în perete
şi-mi spunea, uite, acum că eşti, să nu uiţi de mine
fă-ţi un culcuş şi să nu cumva să te confunzi cu altcineva
un fir de praf sau o scamă
o să ţi se pară în regulă
şi o să pleci aşa
fără să-ţi dai seama

vei trăi cum ţi se pare ţie că trăieşte o scamă sau un fir de praf
şi totuşi câteodată poate noapte când o să mai dau câte o furtună ca să răcoresc pietrele
tu n-o să îţi găseşti locul niciunde, iar hainele or să te gâdile neobişnuit

vei aştepta să treacă furtuna şi să uiţi
îţi vei vedea de treburile casnice pe care crezi tu că le are o scamă sau un fir de praf
şi când o să îmbătrâneşti n-o să mai simţi nici furtunile, nici gâdilatul păturilor
o să dormi mai mult şi o să te gândeşti mai puţin
şi o să ţi se pară că eşti toate astea
şi în acelaşi timp nimic

te vei gândi
ce bine că sunt mică. aproape nu mă mai simt.