miercuri, 3 martie 2010

Intertextualitatea somnului.

"Atunci când îmi place cineva aşa mult, nu îi dezvălui niciodată numele. E ca şi cum aş renunţa la o parte din fiinţa lui. Am ajuns să-mi placă tainele. Ăsta pare să fie singurul lucru care face ca viaţa modernă să fie misterioasă şi minunată pentru noi. Cel mai banal lucru devine încântător, dacă nu facem altceva decât să-l ascundem. De câte ori plec din oraş, nu spun niciodată unde mă duc. Dacă aş face-o, aş pierde toată bucuria. Este un obicei prostesc, aş spune eu, dar cumva pare să aducă mult romantism în viaţa cuiva. Probabil că din cauza asta mă consideri un prostănac, nu-i aşa?"

Wilde, Portretul lui Dorian Gray

Un comentariu:

  1. ţi-am mai spus că îmi place blogul tău, domnişoară? dacă nu, îţi spun acum.

    RăspundețiȘtergere