luni, 28 noiembrie 2011







-




Aş vrea să existe un rai, spuneai, un rai în care să nu mai plouă



Ştiu eu că de sus, de unde vin norii, de acolo vine tristeţea şi se lasă pe frunţile oamenilor






În raiul ăsta nici micul dejun al lui Alan n-ar mai fi aşa zgomotos



El n-ar mai fi Alan ci ar fi doar o prelungire a unui Alan mai vechi ce şi-a pierdut roşeaţa obrajilor






Uite, în rai mi-aş putea îndesa camera, ca într-un vagon, ştiind că nimeni nu s-ar supăra



Vor fi oameni amabili ce vor face acelaşi lucru ca şi mine bucuroşi că vor scăpa de ploaie






Îţi promit personajule te voi lua şi pe tine cu mine



Ştiu bine că vântul o să mi te zboare cu meridianele Cu planetele cu bolţile copacilor



Poate că într-o ploaie ne vom întâlni tu şi eu În aproapierea toamnei



Tu vei avea un cap în minus şi eu o pălărie pe care să-mi sprijin braţele, aproape sigur



Că ne-am văzut şi în altă parte









-











Un comentariu:

  1. observ ca ai deschis larg fereastra sufletului tau si a intrat mult aer printre randuri... cu zapada de afara va exista in curand un rai cu ploaie de jos in sus.





    nu mai trecusem de mult timp pe aici :)

    RăspundețiȘtergere